UEFA a rupt oficial rândurile cu Gianni Infantino. Confederația europeană a anunțat că va sprijini activ apariția unui contracandidat puternic la alegerile pentru președinția FIFA.
Anunțul vine la doar câteva zile după ce Infantino a fost nevoit să retragă, sub presiune, planul de a vinde aproximativ 20% din drepturile comerciale ale Cupei Mondiale unor investitori privați, o operațiune estimată la circa 20 de miliarde de dolari, cu promisiunea a 4,2 miliarde de dolari direcționați spre dezvoltarea fotbalului. Fiecare federație membră urma să primească inclusiv câte aproximativ 30-40 de milioane de dolari drept stimulent pentru a susține proiectul, botezat intern FIFA Forward Enterprise.
Reacția a fost una fără precedent pentru administrația Infantino: toate cele 55 de federații membre UEFA au votat unanim pentru boicotarea competițiilor FIFA dacă planul nu era abandonat, iar CONCACAF, cu 41 de federații, și AFC, cu 47, s-au alăturat opoziției. Practic, peste jumătate din cei 211 membri FIFA s-au poziționat împotriva proiectului înainte ca acesta să fie retras, pe 1 august.
„Fotbalul nu este de vânzare”, a transmis UEFA într-un comunicat oficial, adăugând că nicio parte din turneele FIFA „nu ar trebui vreodată cedată investitorilor privați” și că planul a fost „deopotrivă iresponsabil și de neapărat”. Confederația a mers și mai departe, afirmând direct că actuala conducere FIFA „nu a pierdut doar încrederea UEFA, ci și pe cea a multor alți membri ai familiei fotbalului”.
Alte federații s-au aliniat rapid poziției europenilor. Federația engleză a cerut „o revizuire completă și amănunțită a conducerii și guvernanței FIFA”, cea olandeză (KNVB) a declarat direct că „nu mai are încredere în conducerea sa”, iar CONCACAF a numit proiectul de privatizare „un simptom al unei conduceri care a încetat să pună fotbalul pe primul loc”. Javier Tebas, președintele La Liga, a fost și mai tranșant: „Gianni Infantino nu trebuie să rămână la conducerea FIFA.”
Presiunea nu a venit doar din exterior.
Cine ar putea candida împotriva lui Infantino
Deocamdată, niciun rival oficial nu și-a anunțat candidatura. Printre numele vehiculate de presa internațională ca posibili contracandidați se numără Nasser Al-Khelaifi, președintele PSG și om cheie în beIN Media Group, Victor Montagliani, actualul vicepreședinte FIFA și președinte CONCACAF, Sheikh Salman bin Ebrahim Al Khalifa, șeful confederației asiatice AFC, Aleksander Ceferin, președintele UEFA, și, ca variantă mai degrabă surpriză, Patrice Motsepe, președintele confederației africane CAF. Din informațiile apărute până acum, Al-Khelaifi rămâne varianta preferată de cercurile apropiate UEFA, deși persoane din anturajul lui susțin că nu vrea să renunțe la pozițiile pe care le ocupă la PSG și beIN Sports.
Nu toate federațiile s-au distanțat de Infantino. Federația marocană a lăudat progresele făcute la capitolul programelor de dezvoltare, iar cea din Qatar i-a transmis „sprijinul deplin” pentru eforturile depuse, semn că elvețianul păstrează încă alianțe solide în anumite zone ale lumii fotbalului, în special în Golf.
De la campionul reformelor la aliatul lui Trump
Infantino a preluat președinția FIFA în februarie 2016, promițând să curețe organizația după scandalul de corupție care l-a doborât pe predecesorul său, Sepp Blatter. A fost reales fără opoziție serioasă în 2019 și în 2023, consolidându-și puterea an de an. Ultimii ani i-au adus însă un profil tot mai apropiat de politica internațională: în decembrie 2025 i-a înmânat lui Donald Trump primul Premiu FIFA pentru Pace, iar în iulie 2025 FIFA a deschis un birou chiar în Trump Tower, la New York. Scandalul privatizării Cupei Mondiale a fost, pentru mulți dintre criticii lui, confirmarea unei conduceri care a ajuns să trateze cea mai importantă competiție de fotbal ca pe un simplu activ financiar.
